Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

Ciocolata calda inainte, bere dupa

Scris de Dana Rogoz
day-icon 26 April 2017

Timp de 1 an de zile spectacolul “30+” a transmis într-un mod original, relaxat, inteligent, mesajul campaniei “9cu0”, adică acela de a nu consuma deloc alcool în perioada sarcinii. Și, pentru că cea mai recentă reprezentație, din 20 aprilie, îmi e încă atât de proaspătă în minte și în suflet, m-am gândit să vă povestesc despre toate cele care NU se văd pe scenă dar care se întâmplă la fiecare reprezentație.

 

 

  Corina Moise, Ana Covalciuc, Ioana Anastasia Anton, Florina Gleznea, Andreea Mateiu, împreună cu mine și cu Alex Bogdan, care semnează direcția de scenă a acestui spectacol, avem, evident, un grup pe WhatsApp. Acolo se dezbat toate: repetiții, spectacole, rolurile noastre, satisfacțiile și neîmplinirile personale, castinguri luate sau ratate, câte rezervări avem la următorul spectacol și ce să mai facem ca să aducem oamenii în sala de teatru. “Pui tu anunț pe Facebook cu poza de la Gopo?” – “Ok, atunci eu pun una cu un tort în mână cu lumânările 30”. – “Hai că pun și eu una cu copilul, că astea funcționeaza mai bine… sper”. Într-un final, tot pe grup stabilim ora la care ne vedem la teatru, înainte de spectacol.

 

  La ora stabilită, plus – minus o jumătate de oră, suntem toți la Godot Cafe Teatru. Venim întotdeauna mai repede decât ar fi necesar, tocmai cât să mai avem timp de o ciocolată caldă și o bârfă. Merg perfect împreună. Apoi începem montarea decorului. Fiecare știe deja ce recuzită trebuie să aducă, ce și unde trebuie să pună pe scenă. Mai verificăm o dată lingurițele cu care jucăm, paharele… și putem urca liniștite la cabină. Bine, “liniștite” e un cuvânt greșit ales, pentru că noi suntem agitate tot timpul, că așa este felul nostru de a fi. Este imposibil ca vreuna dintre noi să nu aibă o dramă, pe care să o discutăm în timp ce mai dăm o dată textul bara-bara, de aducere aminte. Machiaj, păr, costume și suntem gata de a urca pe scenă. Alex ne mai dă ultimele indicații chiar în spatele scenei, locul de unde ne împărțim, caci doar Corina intră de acolo, iar restul pe intrarea spectatorilor. Urmează, așadar, să ieșim pe usa actorilor și să fugim îmbrăcate în costumele personajelor până la intrarea spectatorilor, pe strada Blănari, printre mașini și alți oameni, veniți să bea în Centrul Vechi. Eu mai car și o valiză după mine, că așa trebuie să intre personajul meu – Sue Carol – în spectacol.

 

Vă imaginați că drumul ăsta îl facem mereu la fel, indiferent că plouă, că ninge, că sunt -10 grade sau +40. Și e mereu cu râsete și cu replici de încurajare pentru reprezentația care urmează. Jur că dacă ne-ar pune cineva o cameră de filmat chiar în spatele ușii pe care intrăm în scenă, fiecare în rolul ei, ar putea ieși una dintre cele mai bune comedii. Fiecare are propriul ei ritual de concentrare și de intrare în personaj, în poveste. Florina face exerciții de dicție până în ultima clipă, Andreea are momentul ei anume în care merge pentru ultima dată la toaletă înainte de a intra pe scenă, iar eu am felul meu “murdar” de a vorbi, pe care îl folosesc exclusiv înainte de acest spectacol de teatru și nu altul, căci e cel care mă dezinhibă și care mă aduce mai aproape de personajul meu. Spectacolul începe. Intrăm pe rând, una după alta pe scenă, până când ajungem să fim toate 6 în 4 metri pătrați.

Energia pe scenă cu fetele este atât de bună, încât sunt momente în care le privesc și îmi zic în gând: “bă, habar nu aveți cât de mișto sunteți și cam cât de tare vă iubesc”. Pretenia din text este prietenia noastră și cred că asta se simte și în sală.

 

 

  După aproximativ două ore, după râsete și plansete, după mici accidente neprevăzute, cioace sau situații jucate ca la nicio altă reprezentație, spectacolul se termină și ne reîntâlnim toate la cabină. E momentul în care fiecare spune cum s-a simțit. Nimeni nu judecă pe nimeni. Nu ne propunem decât să păstram viu spectacolul și să ne bucure și data viitoare. Alex e genial.

  Cât timp ies spectatorii din sală, ne adunăm toți 7 la o masă, comandăm o bere și mai stăm la povești. E deja noapte, copilul meu și copilul Andreei dorm de mult, așa că nu ne mai grăbește nimeni și nimic. Când ne dăm seama că barmanii din Godot ne așteaptă să strângem decorul și să plecăm acasă, ne conformăm. Cu greu. Spectacolul ăsta, cu tot ce lasă să se vadă și ce nu lasă să se vadă publicului, este pentru mine terapie pură.

 

  Andreea, Corina, Ioana, Ana, Florina, Alex, vă iubesc mult de tot, sper că o știți. Și sper că și la 60+ să avem ocazia să mai bem o bere dupa spectacol.