Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Ei sunt speakerii Control Generation!
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

O data la patru zile, imi fac paste cu sos de rosii,
usturoi, ardei iute si bacon

Scris de Simona Tache
day-icon 12 January 2017 Simona Tache

 

„Suntem ceea ce iubim” a zis, la un moment dat, Nichita Stănescu. Adică putem să fim un humus cu sâmburi de rodie, în unele zile, ba chiar și o bere bună sau un expresso perfect, asta dacă nu e vorba fix de momentul în care suntem papanași cu dulceață de afine și multă smântână sau tiramisu cu fructe de pădure ori ciocolată de casă. În cele ce urmează, voi realiza portretele din mâncare și băutură ale unor oameni care-mi sunt mie simpatici. Îi voi picta cu supă cu găluști, ori cu coaste de porc la grătar, ori poate cu curry thailandez sau cu paella cu fructe de mare, în funcție de ce-mi răspund ei la întrebările puse cu mare poftă de mâncare. Voi lucra cu materialul clientului, adică. Azi, e rândul unei fete mișto și haioase, care a fost jurnalistă și acum creează farfurii: Oana Titică.

 

1

 

Anul în care s-a născut Oana Titică e de-a dreptul revoltător, așa că mă voi preface că nu l-am aflat. OK, OK, vi-lspun: 1987. V-am zis că e nasol… În fine, să trecem peste… Tânăra de numai 29 de ani despre care vorbim a făcut liceu de mate-info, după care Facultatea de Relații Publice și Comunicare de la Universitatea București și s-a făcut jurnalistă. Ultimul ei loc de muncă a fost revista Good Food România, până când s-a închis. După ce a rămas fără job, s-a făcut antreprenoare. Mai exact s-a apucat de creat farfurii cu mesaje haioase, pe care le vinde online. Aruncați un ochi prin oferta , merg la fix pe post de cadouri, însă numai dacă destinatarul are umor. Pentru că Oana însăși are umor și mai are și un limbaj foaaarte relaxat, care ar putea băga în infarct simultan un stadion întreg de bunicuțe, noroc că nu există așa ceva.

 

Revenind la lucrurile deranjante pentru ceilalți, are aceeași greutate de când se știe și nu dă semne de schimbare, indiferent ce mănâncă. Secretul ar fi, se pare, faptul că nu intră în ea decât o cantitate mică de mâncare. Citez: “Pot să mănânc o gogoașă cu o bucată de friptură și una de brânză, dar acolo m-am oprit la masa respectivă”. Bine că are ea stomacul mic, ce să spunem…

 

De câțiva ani merge la psihoterapie și ăsta e unul dintre cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat. I-a schimbat perspectiva de la “Eu sunt super, restul lumii e nașpa” la “Hai să văd cum pot să influențez eu relațiile mele”. Al doilea cel mai bun lucru care i s-a întâmplat e Lola, un golden retriever “cu un IQ foarte mic” fără de care n-ar ajunge niciodată prin parcuri.

 

Când nu e prin parc cu Lola și nu se gândește la farfurii, Oana scrie pe blogul ei despre mâncare, chicineta.ro . Hai să o descoasem și noi tot despre mâncare.

Care e cea mai bună mâncare pe care ai mâncat-o ever?

E pe perioade. Când începe să îmi placă foarte mult ceva, uit cum era aia pe care jurasem s-o iubesc toată viața înainte. Acum am două pe listă:

  1. A) Pao de Lo de la o cofetărie din Lisabona, despre care mulți spun că e cel mai bun pandișpan din lume, o chestie care ți se topește în gură și care e un fel de esență de pandișpan cu cele mai bune ouă de pe planetă. Mi-aș lua din nou bilete în Portugalia doar pentru asta.
  2. B) Mai puțin aspirațional, Sushi Futomaki Spicy Somon de la un restaurant japonez din Floreasca, din care sper să mănânc atât de mult la un moment dat încât să mi se facă rău și să nu mai pot, ca să nu îmi mai dau toți banii pe sushi ca o distrusă.”

 

Dar cea mai proastă?

Multe. Ultima cea mai proastă, care nu e chiar mâncare, a fost când am încercat să îmi fac fresh de pepene. DOAMNE SFINTE! Oricât de bun ar fi pepenele, când îl storci are un gust de zeamă de castravete amestecată cu zeamă de pepene din aia care rămâne vara pe fundul găleții de gunoi. NU ȘTIU CE GUST ARE ASTA, evident, doar presupun.

 

   Supa ta preferată? Felul principal? Desertul preferat?

Supa – Ciorbă de fasole cu afumătură. Desert – MmmMMMMmmm. Mi-ai dat greu. În afară de pandișpanul descris mai sus, cred că aș putea să mănânc cremă de ciocolată (dar din aia bună) până în ultima zi a vieții.

La fel principal am mai multe variante:

  1. a) varianta de femeie întreținută: Mușchi de vită la restaurant de fițe.

Din păcate  nu mă întreține nimeni, așa că trecem la:

  1. b) varianta de persoană normală: Paste cu sos de roșii, usturoi, ardei iute și bacon prăjit. De când le-am descoperit/inventat acum 4 ani, le fac cam o dată la 4 zile. Și nu glumesc.

 

Când ai mâncat ultima oară, până ți s-a făcut rău, cât ai mâncat și, mai ales, ce?

Acum două luni, Pad Thai la un restaurat thailandez din București, probabil vreo 400g. Am vrut să mor vreo 24 de ore după. Pentru cine nu știe, Pad Thai ăsta înseamnă niște noodles de orez cu creveți, ardei iute, nuci, zahăr și fâșii de omletă, după care eram DISPERATĂ, în sensul că îi visam noaptea (eu visez mâncare noaptea) și mergeam la restaurantul respectiv în fiecare săptămână. Acum nu mai pot nici să trec prin cartierul cu pricina.

 

nd ai băut ultima oară prea mult și ți s-a întâmplat ceva greu de uitat?

Eu sunt o consumatoare tristă, așa că toate bețiile seamănă între ele: 1 pahar – PARTYYYY!!!, 2 pahare – care e sensul vieții?, 3 pahare – somn cu bale. Nu am absolut nimic de raportat.

 

Cum faci când ți-e foame? Iese monstrul din tine? Zi-mi o poveste cu monstrul ăsta. Dacă tu n-ai monstru, sigur te-ai întâlnit cu ai altora.

Când îmi e foame sau poftă, mănânc în orice condiții, oriunde aș fi. Locul meu preferat pentru mâncat e la volan, motiv pentru care interiorul mașinii mele e un mix de caramel, ketchup și bucăți de pizza. În principiu mănânc oriunde, inclusiv în timp ce trec strada, oricum ar fi ambalată mâncarea. Oricine e cu mine în momentul respectiv ia o distanță de minimum 1 metru.

 

Dacă ai fi o legumă, ce ai alege să fii? Dar dacă ai fi un fruct?

Aș vrea să fiu o roșie din aia care CHIAR ARE GUST, una dintre alea care existau acum 10-20 de ani și acum s-au pierdut (nu am mai mâncat o roșie bună de vreo 10 ani, nu glumesc). Aș călători în trecut și le-aș zice tuturor “BĂ, S-A GREȘIT PLANUL, TREBUIE SĂ NE REORGANIZĂM CĂ NE DUCEM DRACULUI”. Ca fruct, aș fi o banană pe grătar cu sos caramel.

 

   Dacă ar fi să mănânci toată viața un singur fel de mâncare, care ar fi acela?

Tocăniță de vită cu cartofi. Îmi pare rău că sunt așa nesexy, dar tocănița de vită cu cartofi și sosul ăăăăla are ceva inexplicabil, pe care englezii îl numesc ‘comfort food’ și noi n-am reușit să îl traducem mai inteligent încă.

 

Ce ai mâncat la ultima masă? Ce o să mănânci la următoarea?

Ultima: Ciorbă de fasole cu afumătură și papanași cu smântână și dulceață de vișine. Acum îmi dau seama că, la finalul acestui interviu, o să pară că sunt obsedată de mâncarea românească.

Următoarea: ciorbă de spanac cu fâșii de ou. Mă duc cu fetele la o trattoria care face supa asta și e ssssuper bună.

 

Ce merge cel mai bine lângă o bere?

Pot să zic ‘încă o bere’? Sau măcar să fac glumițe cu sex? Nu? Bine. Atunci mă opresc la coaste de porc glazurate cu sos dulce și cartofi cu rozmarin. Pentru mine, berea are această abilitate fantastică de a merge cu mâncăruri mai grele.

 

Bucătarul preferat? Poți să o numești și pe bunica ta, ba chiar și pe tine, important e să argumentezi.

Nigella Lawson, pentru că de la ea am învățat că cel mai și cel mai important lucru legat de gătit: să nu te stresezi. Motiv pentru care mulți oameni care au venit la mine la masă au mâncat prăjituri arse sau paste prea făcute. Că mă luam cu băutul.

 

Ciocolată sau vanilie? Cafea sau Ceai? Migdale sau fistic? Ulei de măsline sau unt? Porc sau pește? Mozarella sau parmezan? Rucola sau spanac? Pizza sau paste? Sos de roșii sau sos de smântână? Ceapă sau usturoi? Mentă sau busuioc? Vișine sau fructe de pădure? Mâncarea mamei sau mâncarea bunicii? Bicicletă sau mașină? Facebook sau Instagram? Mihaela Rădulescu sau Andreea Marin?

Ciocolată. Cafea. Fistic. Ulei de măsline și unt, nu poți să îmi faci asta! PORC! Mozzarella cu parmezan deasupra. Nici rucola, nici spanac. Pizza și paste. Sos de roșii și sos de smântână. (DE CE ÎMI FACI ASTA?!?!?! Bine că nu mi-ai dat George Clooney vs. Russel Crowe!). Vișine. Mâncarea mamei. Mașină (sunt mai țărancă). Facebook.

Nu doresc nimănui să fie vreodată în poziția în care să aleagă între Mihaela Rădulescu și Andreea Marin. Dar, fie! Andreea Marin. Am înțeles că a făcut psihoterapie și probabil am avea asta în comun.

 

-mi un sfat înțelept care chiar să-mi folosească în viață. Dacă ai mai multe, nu te reține.

  1. Când scoți pastele din oală, după ce le-ai fiert, dacă nu le amesteci imediat cu sosul, amestecă-le cu puțin ulei de măsline, ca să nu devină lipicioase.
  2. Uleiul de cocos pe care nu-l folosești la gătit poate fi utilizat ca ulei de corp. E foarte nutritiv și hidratant.

Niciodată, dar niciodată, nu merită să te cerți cu oameni în trafic. Mai ales dacă ai sub 55 kg.