Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

As putea sa mananc toata viata numai telemea cu rosii
sau sarmale in foi de vita

Scris de Simona Tache
day-icon 9 August 2017 Simona Tache

 

„Suntem ceea ce iubim” a zis, la un moment dat, Nichita Stănescu. Adică putem să fim un humus cu sâmburi de rodie, în unele zile, ba chiar și o bere bună sau un espresso perfect, asta dacă nu e vorba fix de momentul în care suntem papanași cu dulceață de afine și multă smântână sau tiramisu cu fructe de pădure ori ciocolată de casă. În cele ce urmează, voi realiza portretele din mâncare și băutură ale unor oameni care-mi sunt mie simpatici. Îi voi picta cu supă cu găluști, ori cu coaste de porc la grătar, ori poate cu curry thailandez sau cu paella cu fructe de mare, în funcție de ce-mi vor răspunde ei la întrebările puse cu mare poftă de mâncare. Voi lucra cu materialul clientului, adică. Tocmai i-a venit rândul lui Raul Gheba.

 

 

Pe Raul Gheba, cei mai mulți dintre voi îl știți din cluburile de stand-up sau din grupul umoristic Sector 7, un fel de Divertis al milenialilor. Eu îl știu de pe vremea când Academia Cațavencu edita suplimentul scris de liceeni, Akademia de Gashca. Eu eram editor al suplimentului, el a scris, împreună cu alți liceeni tulceni, unul dintre suplimente. Câțiva ani mai târziu, am ajuns să fim colegi de redacție, atât la Cațavencu, cât și la Cațavencii. Apoi, Raul s-a apucat de spus glume pe scenă, s-a consacrat ca stand-up comedian și s-a lăsat de jurnalism. A participat și la Românii au talent, unde a ajuns până în finală. E Raul cu accent pe “a” (nu pe “u”, da?), și e prieten cu maică-sa pe Facebook. Știu, la prima vedere, nu e nimic senzațional în asta, dar numai la el am mai văzut, printre comentarii cu glume superporcoase de la prieteni, câte un “Mânca-l-ar mama de iubit și de frumos”, postat de, probabil, cea mai relaxată mamă din lume. Sau de cea mai neatentă la restul comentariilor. :))) L-am întrebat în cele ce urmează despre mâncare. Una dintre glumele presărate prin răspunsuri a fost nepublicabilă, într-o primă fază. 🙂

 

Care e cea mai bună mâncare pe care ai mâncat-o ever?

 

Dracu’ mai știe. Pentru că sunt un mare mâncău, folosesc cuvântul “delicios” în mod gratuit, deci am zeci de momente de „cea mai bună mâncare ever”. Dar ce-mi rămân în cap sunt locurile în care găsești mâncare foarte bună, deși n-ar trebui. Odată, am oprit la un popas pe marginea drumului dintre Sibiu și Sebeș, genul ăla de loc unde oamenii opresc doar să folosescă toaleta. Cu fețe de masă atât de galbene, încât părea că nu văzuseră niciodată mașina de spălat, și cu mese din plastic. Genul de loc care nu-ți inspiră încredere nici ca să-ți iei apă plată. Acolo am găsit probabil unul dintre cele mai bune ciolane de porc din istoria ciolanelor. Era gătit atât de simplu și atât de corect încât, la sfârșit, am plâns.

 

Dar cea mai proastă?

Plăcintele dintr-un anumit restaurant în care te-ai aștepta să existe cele mai bune plăcinte. Cu plăcintele alea congelate, efectiv și-au bătut joc de ideea de plăcintă de la bunica.  

 

Supa ta preferată? Felul principal? Desertul preferat?

 

Sunt bărbat, deci supa mea preferată e o friptură băgată în blender. Ca fel principal, ador musacaua. Sunt un foarte bun musacangiu, de altfel, iar, la desert, pun oricând botul la o tartă cu fructe.

 

 Când ai mâncat ultima oară, până ți s-a făcut rău, cât ai mâncat și, mai ales, ce?

Am o slăbiciune pentru scăricică de porc cum are Columbeanu pentru fetele foarte tinere. Dacă mă pun să mănânc scăricică, am grijă ca ziua următoare să nu am planuri. Știu că o să sufăr, dar ce dulce suferință…

 

Când ai băut ultima oară prea mult și ți s-a întâmplat ceva greu de uitat?

Eram în Vamă la un club de pe plajă și la un moment dat m-a recunoscut un băiat, TIBI, care a insistat să bem ceva. De obicei nu-s mare fan să beau cu străini, pentru că experiența m-a învățat că nu e o idee bună, dar tipul ăsta era super caterincă, ziceai că ne cunoșteam de-o viață. Am râs de oameni, am tot băut, am tot povestit. Simțeam că-mi fac un nou prieten. Apoi, la un moment dat, lui Tibi i s-a părut funny să-și dea nădragii jos și să facă niște glume fizice, în fața a sute de oameni. Și așa s-a stricat instant o posibilă prietenie.

 

Cum faci când ți-e foame? Iese monstrul din tine? Zi-mi o poveste cu monstrul ăsta.

 

N-am probleme la foame, eu sunt genul care face urât la nesomn. În schimb, iubita mea e aia pe care trebuie să o hrănești de dimineață sau se transformă în Gremlin. În fiecare dimineață, până la micul dejun, mă port cu ea ca și cum ar fi un bax de nitroglicerină. Ușurel și delicat. Sunt un pisoiaș, până reușesc să bag un croissant în ea.

 

Dar când ți-e sete?

 

Între a-mi potoli setea de bere și a-mi conduce mașina acasă, alerg oricând să o dau dracului de mașină că o iau mâine. Și de aceea mașina mea e parcată la câțiva kilometri de casă de ani de zile. 

 

Dacă ai fi o legumă, ce ai alege să fii? Dar dacă ai fi un fruct?

 

Dacă aș fi o legumă, fără îndoială aș fi o conopidă. Pentru că sunt mult mai plăcut atunci când sunt îmbuibat. Iar ca fruct clar aș fi o roșie. Pentru că mi-ar plăcea să se dezbată despre mine dacă sunt fruct sau nu.

 

Ce merge cel mai bine lângă o bere?

 

Mai sus menționata scăricică. Cu mult sos afumat. Sau mai nou aș zice un sendviș cu pulled pork. De fapt, un pulled pork întreg din care să-mi fac eu câte sendvișuri vreau. De fapt, vă rog, mai bine lăsați tot porcul pe masă că mă descurc eu.

 

Dar lângă două beri?

 

Un iaht pe lângă care înoată delfini dresați să-ți aducă O A TREIA BERE.

 

Bucătarul preferat?

 

Cu siguranță, tata. Taică-miu e maestru la gătit pește în atâtea feluri și cu atâtea gusturi încât convertește la pește și cel mai anti-pește om. Ai mâncat vreodată salată boeuf cu singer afumat în loc de carne? Îți explodează creierul de cât de delicioasă e.

 

 Dacă ar fi să mănânci toată viața un singur fel de mâncare, care ar fi acela?

 

Telemea cu roșii, dacă aș fi într-un loc cald. Sarmale în foi de viță dacă aș fi într-un loc rece.

 

 Ce ai mâncat la ultima masă? Ce o să mănânci la următoarea?

 

Ultima masă a fost o tigaie picantă de pui cu legume. Următoarea masă probabil niște paste cu pesto. 

 

Ciocolată sau vanilie? Cafea sau Ceai?  Migdale sau fistic? Ulei de măsline sau unt?  Porc sau pește?  Mozarella sau parmezan? Rucola sau spanac? Pizza sau paste?  Sos de roșii sau sos de smântână? Ceapă sau usturoi? Mentă sau busuioc? Vișine sau fructe de pădure? Mâncarea mamei sau mâncarea bunicii? Bicicletă sau mașină? Facebook sau Instagram? 

 

Vanilie pentru bărbați, ciocolată pentru femei. Cafea de nevoie, ceai de plăcere. Fistic până la moarte! Între ulei și unt aleg în funcție de cât de gras mă simt în ziua respectivă. Pește pentru că sunt din Tulcea. Parmezan, mozzarela mi se pare o urdă mai fancy. Spanac bebeluș. Pizza și cine zice altceva e un mincinos. Dacă aș putea, mi-aș face și perfuzii cu sos de roșii. Ceapă și usturoi. Cât mai mult. Busuioc cu usturoi. Fructe de pădure, că sunt mai multe. Mâncarea mamei. Bicicletă. Sunt de modă veche, deci Facebook. Ultima e întrebare capcană, nu? E ca și cum m-ai pune să aleg între Israel și Palestina.

 

 

 Dă-mi un sfat înțelept care chiar să-mi folosească în viață.

Nu folosi niciodată o șurubelniță plată, acolo unde se cere una stelată.