Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

Spune-mi unde locuiesti ca sa-ti spun cine esti

day-icon 28 September 2017

Recunosc că am avut foarte multe exemple care m-au inspirat pentru acest articol, vecinii mei de acasă, cei de la birou dar și vecinii prietenilor mei.

 

Este deja bine-cunoscut și demonstrat sociologic că zona în care locuim are un efect puternic asupra vieții noastre. Cum ne afectează vecinătatea starea de fericire și de bună dispoziție? Ce spune locul în care alegem să trăim despre personalitatea noastră? Sunt doar câteva întrebări la care mă gândesc să reflectăm împreună și să căutăm niște răspunsuri.

 

M-am amuzat copios când am citit un anunț de pe un site imobiliar despre felul în care trebui să-ți alegi locuința: ”Fiecare apartament cu cifra lui de vibrație, ne influențează mult mai puternic decât numărul blocului, străzii, sectorului, orașului, deși şi acestea din urmă exercită o influență asupra vieții noastre într-o formă foarte directă. Codul apartamentului, adică vibrația acestuia, exercită asupra noastră o influență directă şi foarte puternică”. Ba chiar și unele vedete dau sfaturi în legătură cu felul în care trebuie să verifici energia din casa respectivă (nu cea electrică, ci vibrația energetică), cum trebuie să te gândești la zodiile vecinilor și mai ales la aspectele legate de feng-shui. Recomand călduros în acest sens și melodia celor de la Taxi – ”Karma, zenu’ si feng shuiu”.

 

Este alegerea fiecăruia dintre noi să creadă sau nu în feng-shui sau în numerologie, însă eu sunt convinsă că toate aceste aspecte ne influențează viața într-o oarecare măsură.

 

Un amic de-al nostru tocmai ne povestea săptămâna trecută despre vecinii săi. ”M-am mutat într-o zonă centrală tocmai ca să scap de vecini nașpa. Dar ce să zic, am plecat de la unii care petreceau mereu și am dat peste unii care nici măcar nu răspund la salut. N-am mașina corespunzătoare blocului, asta e clar și văd că nu am nici fața corespunzătoare. Vecinii mei sunt mereu încruntați, nu dau bună ziua, nu-și aruncă gunoiul din fața ușii până nu vine femeia de serviciu, se comportă ca și cum i-ar deranja ceva în permanență”. 

 

Desigur, ”lumina” ne vine tot din partea cercetătorilor britanici, care ne explică printr-un studiu realizat și  publicat în prestigiosul ”Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)” cum stau treburile. Un grup internațional de psihologi, cu sprijinul BBC au analizat intersecția dintre personalitate și fericire pe un grup semnificativ de locuitori ai Londrei, adică au luat în considerare gruparea geografică, concentrarea trăsăturilor de personalitate și fericirea locuitorilor. Studiul explorează gruparea pe cartiere a celor cinci trăsături de personalitate: deschiderea spre experiențe noi, introversiunea, agreabilitatea, conștiința și stabilitatea emoțională și totodată legătura dintre acestea și fericirea locuitorilor.

 

Așadar cercetătorii au aflat că în centrul Londrei locuiesc cei care aparțin tipului “deschidere spre experiențe noi” și mult mai puțini cei din categoria  ”agreabilitate și conștiință”. Deschiderea spre a experimenta, este asociată cu creativitatea, inovația și antreprenoriatul. Acest tip este concentrat în cartiere cu densitate mai mare, cu prețuri mai mari ale locuințelor, diversitate etnică și religioasă. Extrovertiții sunt, de asemenea, grupați în apropierea centrului orașului deși nu în număr atât de mare ca și cei ”deschiși spre experiențe noi”, deoarece extrovertiții doresc să se conecteze cu alte persoane, sunt atrași de cartierele mai dense, cu concentrații mai mari de locuri de întâlnire, cum ar fi restaurantele și barurile. Există o lipsă de extrovertiți și ”deschiși spre experiențe noi”  la periferia orașului. Doar două tipuri de personalitate ”agreabilitate”  și ”conștiinciozitate” sunt concentrate în zonele suburbane periferice.

 

Pe blogul deja bine-cunoscutului Cristian Manafu am văzut ceva foarte interesant, și anume că există  o aplicație online numită HoodMaps care îți arată ce fel de oameni vei întâlni în diverse părți ale unui oraș. Aici găsești, așa cum scrie și Manafu, ”hipsterii, unde îi vezi pe cei bogați, unde vin alți turiști că tine, unde se află corporatiștii, unde întâlnești studenți și unde cel mai probabil vei da peste oameni obișnuiți”.

 

Acum stau și mă întreb din ce categorie fac parte doamnele mai în vârstă și domnii care aruncă pe geam mâncarea la câinii comunitari sau cei ce aruncă gunoiul pe geam sau îl lasă pe casa scării? Or fi din categoria ”agreabilitate și conștiință” sau sunt deschiși spre experiențe noi?

 

Interesant este faptul că studiul britanicilor arată că fericirea este asociată cel mai mult cu stabilitatea emoțională și cu extroversiunea, nu are legături prea mari cu ”deschidere spre experiențe noi”, ci mai degrabă cu caracteristicile cartierului. Așadar, locuitorii mai fericiți sunt grupați în cele mai bune cartiere și cei cu niveluri mai scăzute de satisfacție se concentrează în zonele cu sărăcie mai mare.

 

Cu alte cuvinte, vecinii amicului meu nu sunt neaparat fericiți, sunt mai degrabă deschiși spre experiențe noi, dar nu sunt nici pe departe extrovertiți, ci inspirați sau mai bine zis bine orientați și nicidecum orientați spre agreabilitate sau conștiință.

 

Tot studiile arată că cei ce locuiesc în cartierele bogate nu se avântă în a lega relații cu vecinii, tocmai de aceea cei care locuiesc acolo sunt predispuși la depresie. Pentru că oamenii nu se cunosc și nu formează o comunitate, există riscul să nu aibă reguli sociale comune, să nu comunice și, astfel, să nu se adapteze unii la alții.  Același risc apare și în cartierele foarte sărace, cu grad mare de violență. Cele mai benefice cartiere ar fi cele în care oamenii socializează, investesc în comunitate, vor școli mai bune în apropierea casei, cer primăriilor parcuri și încurajează deschiderea de terase și restaurante, precum și înființarea de spații sportive și de agrement. Poate de aceea întâlnim mai multe pub-uri în care berea este băutura favorită în zonele centrale.

 

Cercetătorii francezi, prin doctorul în sociologie Perla Serfaty-Garzon, spun, în baza studiului omologilor britanici, că în zonele centrale mai locuiesc și persoanele mai în vârstă, care au o situație materială bună și care se orientează aici pentru că au acces mai ușor la farmacii, la instituții publice și la alte servicii. Tot francezii spun că dezvoltarea unor cartiere frumoase, cu spații sociale, terenuri de sport, restaurante și alte servicii la marginea orașelor este o modă a ultimilor ani și că în aceste cartiere locuiesc de obicei tinerii deschiși spre noi experiențe dar care au și un grad mare de ”agreabilitate”  și ”conștiinciozitate”. Cu alte cuvinte, aici poți întâlni vecinii stând la o bere, uitându-se împreună la un meci de fotbal și poți vedea copiii jucându-se împreună.

 

Francezi sau britanici, e clar că cercetătorii au găsit legături între personalitatea noastră și zona în care locuim; în România cercetătorii nu par a avea curajul să analizeze aceste aspecte. De frica vecinilor poate…

 

Și-n loc de încheiere parcă mă bate-un gând să pun o poză  cu vecinii mei de bloc sau de birou…