Recunosc că am avut foarte multe exemple care m-au inspirat pentru acest articol, vecinii mei de acasă, cei de la birou dar și vecinii prietenilor mei.

Este deja bine-cunoscut și demonstrat sociologic că zona în care locuim are un efect puternic asupra vieții noastre.

• Cum ne afectează vecinătatea starea de fericire și de bună dispoziție?
• Ce spune locul în care alegem să trăim despre personalitatea noastră?

Sunt doar câteva întrebări la care mă gândesc să reflectăm împreună și să căutăm niște răspunsuri.

M-am amuzat copios când am citit un anunț de pe un site imobiliar despre felul în care trebui să-ți alegi locuința:

”Fiecare apartament cu cifra lui de vibrație, ne influențează mult mai puternic decât numărul blocului, străzii, sectorului, orașului, deși şi acestea din urmă exercită o influență asupra vieții noastre într-o formă foarte directă. Codul apartamentului, adică vibrația acestuia, exercită asupra noastră o influență directă şi foarte puternică”.

Ba chiar și unele vedete dau sfaturi în legătură cu felul în care trebuie să verifici energia din casa respectivă (nu cea electrică, ci vibrația energetică), cum trebuie să te gândești la zodiile vecinilor și mai ales la aspectele legate de feng-shui. Recomand călduros în acest sens și melodia celor de la Taxi – ”Karma, zenu’ si feng shuiu”.

Este alegerea fiecăruia dintre noi să creadă sau nu în feng-shui sau în numerologie, însă eu sunt convinsă că toate aceste aspecte ne influențează viața într-o oarecare măsură.

Un amic de-al nostru tocmai ne povestea săptămâna trecută despre vecinii săi.

”M-am mutat într-o zonă centrală tocmai ca să scap de vecini nașpa. Dar ce să zic, am plecat de la unii care petreceau mereu și am dat peste unii care nici măcar nu răspund la salut. N-am mașina corespunzătoare blocului, asta e clar și văd că nu am nici fața corespunzătoare. Vecinii mei sunt mereu încruntați, nu dau bună ziua, nu-și aruncă gunoiul din fața ușii până nu vine femeia de serviciu, se comportă ca și cum i-ar deranja ceva în permanență”.

Desigur, ”lumina” ne vine tot din partea cercetătorilor britanici, care ne explică printr-un studiu realizat și publicat în prestigiosul ”Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)” cum stau treburile.

Un grup internațional de psihologi, cu sprijinul BBC au analizat intersecția dintre personalitate și fericire pe un grup semnificativ de locuitori ai Londrei.

Adică au luat în considerare gruparea geografică, concentrarea trăsăturilor de personalitate și fericirea locuitorilor.

Studiul explorează gruparea pe cartiere a celor cinci trăsături de personalitate: deschiderea spre experiențe noi, introversiunea, agreabilitatea, conștiința și stabilitatea emoțională și totodată legătura dintre acestea și fericirea locuitorilor.

Așadar cercetătorii au aflat că în centrul Londrei locuiesc cei care aparțin tipului “deschidere spre experiențe noi” și mult mai puțini cei din categoria ”agreabilitate și conștiință”.

Deschiderea spre a experimenta, este asociată cu creativitatea, inovația și antreprenoriatul. Acest tip este concentrat în cartiere cu densitate mai mare, cu prețuri mai mari ale locuințelor, diversitate etnică și religioasă.

Extrovertiții sunt, de asemenea, grupați în apropierea centrului orașului deși nu în număr atât de mare ca și cei ”deschiși spre experiențe noi”, deoarece extrovertiții doresc să se conecteze cu alte persoane, sunt atrași de cartierele mai dense, cu concentrații mai mari de locuri de întâlnire, cum ar fi restaurantele și barurile. Există o lipsă de extrovertiți și ”deschiși spre experiențe noi” la periferia orașului. Doar două tipuri de personalitate ”agreabilitate” și ”conștiinciozitate” sunt concentrate în zonele suburbane periferice.

Pe blogul deja bine-cunoscutului Cristian Manafu am văzut ceva foarte interesant, și anume că există  o aplicație online numită HoodMaps care îți arată ce fel de oameni vei întâlni în diverse părți ale unui oraș.

Aici găsești, așa cum scrie și Manafu, ”hipsterii, unde îi vezi pe cei bogați, unde vin alți turiști că tine, unde se află corporatiștii, unde întâlnești studenți și unde cel mai probabil vei da peste oameni obișnuiți”.

Acum stau și mă întreb din ce categorie fac parte doamnele mai în vârstă și domnii care aruncă pe geam mâncarea la câinii comunitari sau cei ce aruncă gunoiul pe geam sau îl lasă pe casa scării? Or fi din categoria ”agreabilitate și conștiință” sau sunt deschiși spre experiențe noi?

Interesant este faptul că studiul britanicilor arată că fericirea este asociată cel mai mult cu stabilitatea emoțională și cu extroversiunea, nu are legături prea mari cu ”deschidere spre experiențe noi”, ci mai degrabă cu caracteristicile cartierului. Așadar, locuitorii mai fericiți sunt grupați în cele mai bune cartiere și cei cu niveluri mai scăzute de satisfacție se concentrează în zonele cu sărăcie mai mare.

Cu alte cuvinte, vecinii amicului meu nu sunt neaparat fericiți, sunt mai degrabă deschiși spre experiențe noi, dar nu sunt nici pe departe extrovertiți, ci inspirați sau mai bine zis bine orientați și nicidecum orientați spre agreabilitate sau conștiință.

Tot studiile arată că cei ce locuiesc în cartierele bogate nu se avântă în a lega relații cu vecinii, tocmai de aceea cei care locuiesc acolo sunt predispuși la depresie. Pentru că oamenii nu se cunosc și nu formează o comunitate, există riscul să nu aibă reguli sociale comune, să nu comunice și, astfel, să nu se adapteze unii la alții.  Același risc apare și în cartierele foarte sărace, cu grad mare de violență.

Cele mai benefice cartiere ar fi cele în care oamenii socializează, investesc în comunitate, vor școli mai bune în apropierea casei, cer primăriilor parcuri și încurajează deschiderea de terase și restaurante, precum și înființarea de spații sportive și de agrement. Poate de aceea întâlnim mai multe pub-uri în care berea este băutura favorită în zonele centrale.

Cercetătorii francezi, prin doctorul în sociologie Perla Serfaty-Garzon, spun, în baza studiului omologilor britanici, că în zonele centrale mai locuiesc și persoanele mai în vârstă, care au o situație materială bună și care se orientează aici pentru că au acces mai ușor la farmacii, la instituții publice și la alte servicii. Tot francezii spun că dezvoltarea unor cartiere frumoase, cu spații sociale, terenuri de sport, restaurante și alte servicii la marginea orașelor este o modă a ultimilor ani și că în aceste cartiere locuiesc de obicei tinerii deschiși spre noi experiențe dar care au și un grad mare de ”agreabilitate”  și ”conștiinciozitate”. Cu alte cuvinte, aici poți întâlni vecinii stând la o bere, uitându-se împreună la un meci de fotbal și poți vedea copiii jucându-se împreună.

Francezi sau britanici, e clar că cercetătorii au găsit legături între personalitatea noastră și zona în care locuim; în România cercetătorii nu par a avea curajul să analizeze aceste aspecte. De frica vecinilor poate…

Și-n loc de încheiere parcă mă bate-un gând să pun o poză  cu vecinii mei de bloc sau de birou…