Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Laura Ene, medic diabetolog şi nutritionist, fondatoare a Cardiometabolic Institute, co-fondatoare a Academiei de Nutriție „Sănătate, Te Iubesc!“, membră a Colegiului Medicilor din România, medic expert în cadrul clinicii KiloStop și coordonatoarea departamentului de diabet și nutriție din cadrul Spitalului de Chirurgie Cardiovasculară Monza din București.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Mihai Jurca este blogger de travel, prezentator si realizator TV. Proiectul sau, MihaiJurca.ro, a fost premiat cu titlul de Best Travel Blog la ELLE Blogging Awards 2017. Blogul imbina ponturi de calatorie, impresii si povestiri din cele mai chic locuri ale Europei, precum si trasee care servesc ca sursa de inspiratie pentru o vacanta in stil mare.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

Ce poti face intr-un weekend la Istanbul. Si multe poze nerecomandate pofticiosilor

Scris de Mihai Jurca
day-icon 2 November 2018

Am înțeles și eu, după atâta vreme, de ce Istanbul este undeva sus în ierarhia preferințelor personale ale oricărui turist. E agitat, zgomotos, cosmopolit, pe alocuri tradiționalist. O îmbinare reușită de nou și vechi, de istorie și capitalism, de Europa și Orient. Istanbulul trebuie luat ca atare și nu trebuie judecat. Ori îți place și te îndrăgostești iremediabil de el, fie îl mai vezi doar în trecere, cand ai escală pe aeroportul de pe malul Bosforului. 

 

De cum calci în Istanbul, ai sentimentul că te întorci puțin în timp, în perioada post-decembristă, în care tarabele negustorilor de la noi gemeau de blugi și haine aduse de la Stambul. Fraților, în Istanbul parcă toată lumea vinde sau cumpără ceva. Că sunt stive de rahat sau baclavale, diverse mirodenii aduse de prin toate colțurile lumii, aur și bijuterii în general, haine, porumb, suc de rodii sau de portocale, electronice, electrocasnice, kebab, sandwichuri cu pește, totul se vinde și … se cumpără. Să vedeți acolo circuit al banilor, nu glumă. 

 

Dacă mergi pentru prima dată la Istanbul, ți-ai putea începe periplul din zona istorică, zona Sultanahmet. Față în față stau două dintre cele mai mari atracții ale orașului – Hagia Sofia și Moscheea Albastră. Ambele se vizitează. Hagia Sofia este fosta catedrală a Patriarhiei de la Constantinopol, transformată apoi în moschee, actualmente muzeu. Moscheea Albastră este moscheea reprezentativă pentru turci. Interesantă este povestea celor 6 turnulețe (minarete) ale construcției. Când s-a ridicat, pare-se că a apărut o neînțelegere între sultan și arhitect.

 

Sultanul ar fi spus că își dorește turnulețe din aur (altin în turcă), iar acesta a înțeles că ar trebui să fie 6 (alti). Și uite așa s-a născut moscheea cu 6 minarete, exact atâtea câte avea și moscheea de la Mecca. Și ține-te scandal după aceea, cum că sultanul a vrut să sfideze lăcașul suprem al lumii musulmane. S-a mai făcut un minaret la Mecca și s-au liniștit apele. 

 

 

Pauza de masă? Sau luăm doar o gustare rapidă și mergem mai departe? Porumb copt, porumb fiert, castane coapte în fața ta, ori durum kebab-ul pe care îl întâlnești la tot pasul. (Mai toate) merg cu un airan sau un pahar de suc proaspăt de rodii sau de portocale. Cu cel mult 10 lei rezolvi onorabil problema. 

 

 

Vis-a-vis de Hagia Sofia este Basilica Cisterne, locul unde s-au filmat câteva scene pline de suspans din Codul lui Da Vinci. În doi timpi și trei mișcări cobori în subteran și ajungi într-o construcție al cărei scop inițial era alimentarea cu apă a palatului imperial și a clădirilor importante din zonă. Sunt 336 de coloane, parțial scufundate în apă, frumos luminate cu ajutorul unor lămpi colorate. Pe fundal, o muzică de visare. E o experiență, trebuie vazută. 

 

 

La suprafață din nou, că tocmai ce trece zgomotos tramvaiul care ne va duce la apă, lângă podul Galata, în zona Eminonu. De aici, sunt o sumedenie de variante de continuare a călătoriei prin Istanbul. Amatorii de plimbări cu vaporașul se pot sui într-una dintreambarcațiunile care îi plimbă pe Bosfor. Pe cei cu shoppingul îi pierzi negreșit prin bazarul de condimente. Pofticioșii se vor opri sub podul Galata la un balik ekmek, faimosul sandwich cu pește la grătar – o franzeluță, tăiată strategic longitudinal, un file de macrou aruncat la interior, două inele de ceapă, trei de salată, ai dat banul și ai plecat. Și ai mai bifat una dintre atracțiile Istanbulului.

 

 

Revenind la opțiuni, “telenoveliștii” își vor îndrepta pașii negreșit către Moscheea lui Suleiman Magnificul, unde acesta este și înmormântat. Alții se vor întoarce în Sultanahmet, pentru că nu au vizitat Palatul Topkapi, fosta reședință a sultanilor otomani timp de 400 de ani. Iar noi, amatorii de “mersul pe jos face piciorul frumos”, vom merge mai departe către Turnul Galata și zona de shopping a orașului. 

 

 

Fie că urcați, fie că nu, în turn, să știți că în zonă sunt o grămadă de mici prăvălii care fac haine în serii limitate, cafenele cu geamurile larg deschise, în a căror “vitrină” stai și admiri agitația din zonă, și multe pisici, ca de altfel în tot Istanbulul. Nu departe este Istiklal Cadesi, strada comercială semipietonală din Istanbul. În afară de tramvaiul roșu turistic, pe Istiklal nu vei întâlni mașini, ci doar o mare de oameni care se revarsă într-un haos organizat. Strada e plină de magazine, autoserviri și alte localuri, prăvălii cu dulciuri. La capătul Istiklal-ului este Piața Taksim, nimic special din punct de vedere turistic.

 

Mai puteți? Ce v-am spus eu până acum trebuie făcut în două zile. Acum, când scriu articolul, parcă sunt la Istanbul, am ieșit de dimineață din cameră, am vizitat tot ce v-am spus până acum, și e cam ora două și jumătate după-amiaza. Dar nu vă lăsați înșelați. E ceva de mers.

 

Din Taksim vă recomand o plimbare la pas către stadionul lui Besiktas. Nu durează mult, 15-20 de minute, și sunteți ca și ajunși la Dolmabahce, reședința “modernă” a ultimilor 6 sultani otomani, dar și locul unde și-a trăit ultimele zile de viață Mustafa Kamal Ataturk, fondatorul statului modern turc.

 

 

Lângă Palat, care e destul de mare și se vizitează în aproximativ 2 ore, există o stație de feribot, de unde puteți traversa în partea asiatică a Istanbului, la Uskudar. Iar de acolo, înapoi către centru, ar fi și păcat să nu vezi cum arată Marmaray, metroul care traversează limba de apă în câteva minute. Să vedeți lucrare acolo, nu glumă. 

 

Ziua în Istanbul se încheie la masă, de preferat cu vedere la Bosfor, și cu un meniu cu cel puțin 2 pagini de tipuri de kebab. Niște gustări înainte nu au omorât pe nimeni și nici o bere rece după atâta mers pe jos. Apropo, legat de bere. În Istanbul, consumul de alcool nu este restricționat precum în țările mai conservatoare din Orientul Mijlociu. Vrei să bei o bere? Bei o bere! Numai că s-ar putea să nu găsești bere peste tot. Dar la terase și restaurante, sigur au. Așa că omenește-te cu aperitive turcești (meze), un kebab la farfurie pe pat de orez, cu ceapă roșie, legume la grătar și pătrunjel, apoi o bere rece, să “plângă” sticla și o să vezi viața și mai frumos. 

Iyi istah! Adicătelea, poftă bună!